De câțiva ani, asistăm la o travestire generală a istoriei. După noii gânditori, ar trebui să considerăm că toate revoluțiile au fost inutile și, mai mult decât atât, că au condus în mod sistematic la gulag. În Rusia, țarismul este reabilitat și, pentru unii, este foarte păcat că acest regim nu a avut timp să-și urmeze liniștit reformele. Am fi avut astăzi un țar modern, european, democrat, apt să sesizeze toate aspirațiile poporului. La fel, în Franța, am mers un pic cam repede cu Ludovic al XVI-lea, un rege care învățase meseria de lăcătuș și care era, în concluzie, foarte capabil să-i înțeleagă pe muncitori. Revoluția franceză n-ar fi adus decât dezordine, nereguli și în special o pierdere de timp.
Trebuie citită excelenta lucrare a lui Michel Sérac, intitulată „Revoluțiile interzise” (Editura Selio), pentru a înțelege cât de mult dezinformarea este manifest: „O vastă cohortă de gânditori rescriu istoria revoluției ruse, transformându-i pe călăi în victime iar pe reprezentanții oprimați în criminali. Prin falsuri grosolane, crimele stalinismului le sunt imputate revoluționarilor din 1917 ... executați, în cea mai mare parte, de către Stalin! Această cangrenă a falsificării istoriei a câștigat programele școlare de liceu.”
Cât despre Revoluția franceză, ce a servit drept model de eliberare pentru atâtea popoare europene, este deci dezaprobată. Aceasta nu ar fi fost, chipurile, decât o baie anarhică de sânge. După opiniile autorilor lucrării „Cartea neagră a Revoluției franceze”, ghilotina ar fi anunțat nazismul iar revoluționarii ar fi inventat antisemitismul. Putem citi aici că Ludovic al XVI-lea este „singurul mare om al Revoluției” iar Maria Antoaneta, „un suflet mozartian, evlavios și eroic”. Au urmat totuși vii proteste. „O Franță tăiată în două, cu catolicii într-o parte, iar pe de altă parte, dușmanii lor de moarte, revoluționarii atei: «Cartea neagră a Revoluției franceze» conferă o viziune complet eronată” – afrimă Jean Clément Martin, profesor de istorie a Revoluției franceze de la Universitatea Paris I – Pantheon-Sorbona și director al Institutului de Istorie a Revoluției franceze (CNRS). Publicarea la Editura Cerf în luna ianuarie a „Cărții negre” a Revoluției provoacă indignarea istoricilor, care denunță „absurditatea” anumitor capitole. „Desigur, putem face ideologie, însă nu putem explica trecutul cu aceste lucruri”, subliniază Jean Clément Martin. „În mod evident ne aflăm în prezența unei critici catolice a Revoluției, vecină cu însuși integrismul”, a mai precizat acesta. Este adevărat că, la sfârșitul cărții, autorii optează deschis pentru reîntoarcerea regelui Franței ... Bineînțeles, este vorba aici de un caz extrem, cvasiclinic. Dar dacă s-au găsit o editură care să publice, ecouri, așa ziși „istorici” pentru acest tip de false mărturii este clar că orice este posibil de acum înainte. Cum se spune, acest lucru plutește în aerul timpurilor noastre. În ziua de azi, este suficient adesea doar să afirmi ca să dărâmi cu o simplă mișcare a mâinii cele mai solide studii istorice sau științifice.
Avem încă o dovadă a acestui fapt în privința creaționismului, ce regrupează un întreg lobby anti-Darwin. După părerea unora, acest ar fi fost un cretin eretic și un incapabil să înțeleagă imensitatea puterii divine. Creaționismul este un concept creat în SUA de către fundamentaliștii religioși, care doreau ca Biblia să fie baza învățământului. Creaționiștii respingeau orice idee de știință ce nu era compatibilă cu sfintele scrieri. Nu contează că ani și ani s-au făcut cercetări științifice asupra evoluției speciilor, un bilanț exhaustiv al cercetărilor și al descoperirilor științifice n-au nicio valoare în raport cu ceeea ce este scris negru pe alb în Biblie. La nevoie, creaționiștii se înconjoară de o mulțime de falsificatori ce își publică studii delirante ca pentru a asigura; un bun popor are nevoie să creadă. Una dintre cele mai dure mișcări evanghelice vrea să construiască în Elveția un parc creaționist de atracții. Astfel, vizitatorii vor putea „experimenta” Potopul, pe montagne russes acvatice, vor putea lua masa în restaurantele unui Turn Babel în construcție, vor vizita o Arcă a lui Noe în „mărime naturală” – adică 150 m lungime – sau se vor putea speria în „pavilionul focului”, pe tema Judecății de Apoi. În acest Luna-Park biblic îi vom vedea, printre altele, pe Adam și Eva dându-le fân dinozaurilor. Unui jurnalist care a îndrăznit să spună că dinozaurii au existat cu câteva milioane de ani înaintea oamenilor, Marion Carigiet, directoarea îi explică: „Oamenii și-au luat prea multă libertate în raport cu Cuvântul lui Dumnezeu! Existau dinozauri și oameni în aceeași epocă. Nu trebuie să aplecați urechea la ce spun savanții, care afirmă contrariul. Nici la ce spun istoricii, care uită că existau dragoni în Evul Mediu.”
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire