În secolul XXI ar fi bine să ai noroc!

În 1975, se putea vedea pe marile ecrane „În anul 2000, ar fi bine să știi să faci dragoste”. În acest film, Pasquale Festa Campanile făcea portretul unei societăți în care orice formă de energie dispăruse, prin urmare se exploata energia obținută în timpul raporturilor sexuale. După ce l-a citit pe Reich, un sexolog hotărăște să folosească energia sexuală eliberată în timpul orgasmului pentru producerea energiei electrice. După o serie de încercări concludente, acesta recrutează „muncitori” pentru „uzina” sa și impune un ritm de lucru infernal.
Din nefericire, realizatorul italian s-a cam înșelat. Se pare că astăzi este complet inutil să faci dragoste. În secolul XXI e de preferat în special să ai noroc. Numeroase exemple demonstrează acest lucru. În anumite state ale SUA, s-a făcut o tragere la sorți în rândurile persoanelor nevoiașe pentru a se ști cine are dreptul la îngrijiri medicale. Cei al căror nume începea cu litera extrasă aveau acces la spital. Ceilalți aveau dreptul să revină luna următoare, dacă mai erau încă în viață. În Italia și Anglia, s-au inventat loterii care permit câștigarea de locuri de muncă. În toate țările oamenii sunt îmbiați să viseze cu lozuri din ce în ce mai mari. Se pot câștiga milioane de euro. Șomerii sunt invitați să-și joace alocațiile iar bolnavii să-și pună la bătaie până și ultimul bănuț de medicamente. Și jocurile televizate sunt în mare vogă fiind o modalitate de a scăpa de sărăcie. În zilele noastre cazinourile sunt deschise tuturor iar smokingul nu mai este obligatoriu.
În 1987, Serge Gainsbourg cânta „Aux enfants de la chance”, iar în textul său le atrăgea atenția tinerilor asupra drogurilor:
Aux enfants de la chance
Qui n'ont jamais connu les transes
Des shoots et du shit
Je dirai en substance
Ceci
Touchez pas à la poussière d'ange.
În România, am citit diverse anunțuri la mica publicitate și am constatat că sunt bolnavi în căutare de sponsori pentru a-și putea permite o intervenție chirurgicală. Ei da, astăzi, întreaga noastră viață este organizată în jurul acestei idei: găsirea unui sponsor. Dacă avem norocul să fim sponsorizați, ne putem gândi la studii, la un loc de muncă și, mai târziu, la un loc pe masa de operație. Mi-i imaginez pe chirurgi făcând operația în formă de siglă. Numai cu un sponsor putem face sport. Sau putem deveni artist. Dar un alt anunț m-a intrigat de-a dreptul: „American stabilit la București, sponsorizez tânără în schimbul câtorva ore în pat”.
E bine să ai noroc pentru a evita bombardamentele democrației, dacă ești afgan sau irakian. E bine să ai norocul de a scăpa de foamete dacă ești african. În Europa de Vest, e bine să ai noroc ca să scapi de șomaj. În Europa de Est, e nevoie de noroc pentru ca guvernele să nu-i trimită pe funcționari în concediu forțat neplătit. Este exact ceea se întâmplă actualmente în România, la recomandarea scandaloasă a FMI. Da, avem într-adevăr nevoie de noroc pentru ca acest FMI ce a cauzat atâtea dezastre în multe țări, să nu se ocupe de noi și să nu ne condamne la mizerie pentru totdeauna. Să ne amintim că în 1989, cu câteva luni înainte de prăbușirea regimului comunist, Nicolae Ceaușescu era considerat de Fondul Monetar Internațional ca fiind „elevul său cel mai bun”, pentru că reușise să ramburseze împrumutul făcut cu prețul înfometării poporului.
Se pare că, din nefericire, Sigismund Krzyzanowsky și-a dat seama cel mai bine de situație în prima sa culegere de povestiri scrise între 1926 și 1939. Este un autor polonez ce mi-a fost făcut cunoscut de Guy Cambreleng, un uimitor actor călător. În nuvela „Huila galbenă” un inventator care găsește o nouă sursă de energie (căci epuizarea carbonului de pe Pământ îi bântuia deja preocupările de autor vizionar) extrăgând din fiere o huilă galbenă generată de ura umană... Cu cantitatea de energie provenită din ură, care este inepuizabilă și de nestins, totul este permis iar lumea va fi salvată.